gototopgototop
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
  • TurdaInfo.ro - Turism
Turism istoric PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   
Marţi, 26 Ianuarie 2010 15:28
lupa capitolina turda"Lupa Capitolina" este o statuie de bronz din secolul 6 î.C., actualmente păstrată în Palatul Conservatorilor din Roma. Romulus şi Remus (fondatorii mitici ai Romei, copiii zeului războiului Marte si ai vestalei Rhea Silvia) au fost adăugaţi de Antonio Pollaiuolo (1432–1498). Lupoaica, împreună cu Romulus şi Remus, simbolizează originea legendară a Romei şi totodată caracterul sacru şi etern al oraşului şi al puterii sale. O copie a acestei statui a fost plasată în mijlocul Pieţei Romane din Turda, unde se află şi acum (vezi „Referinţe bibliografice” şi "Legături externe"). Această replică a statuii de la Târgu-Mureş a fost realizată în anul 1992, în atelierul Fondului Plastic din Bucureşti. Statuii i s-a adăugat cu această ocazie următoarea inscripţie latină pe soclu: „Alla citta di Turda-Potaissa, Roma madre, MCMXXI” ("Oraşului Turda-Potaissa, Roma mamă, 1921"). Statuia din Turda este înscrisă pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Grupul statuar Horea, Cloşca şi Crişan a fost amplasat în anul 1976 în cartierul Oprişani (Micro III) din Turda. Grupul este aşezat pe un soclu de granit. Busturile au fost executate în bronz de sculptorul Ioan Lucian Murnu.

 Miliarul de la Aiton este o bornă kilometrică (în latină miliarium) din anul 108 d.C., care a fost descoperită în secolul XVIII în comuna Aiton, judeţul Cluj. O copie a miliarului a fost aşezată în iunie 1993 în faţa Poştei din Turda (strada 1 Decembrie 1918).

Crucea mare de piatră, care acum este situată pe parcela nordică de lângă Biserica Romano-Catolică din centrul Turzii, a fost iniţial (sec.XVII-XIX) amplasată pe parcela sudică a Bisericii, înspre piaţă, în amintirea anului 1568, anul înfiinţării la Turda a unei noi religii - Unitarianismul.

Mormântul lui Mihai Viteazul

mormantul lui mihai viteazuIniţial, pe acest loc, soţia sa (Doamna Stanca), cu învoirea principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reuşit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenţionat de către naţionalişti fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troiţe, aşa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820, achiziţionată de istoricul turdean István Téglás (1853-1915), apoi de contele József Kemény (1795-1855) din Luncani.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul unit Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări.

Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1923 de către Comitetul Femeilor Române din Turda o Troiţă din lemn, la recomandarea şi la dorinţa Regelui Ferdinand I, exprimată la vizita sa, împreună cu Regina Maria, prin Turda în anul 1919. Realizarea Troiţei a fost posibilă şi cu sprijinul „Societăţii monumentelor istorice” din Bucureşti. Troiţa de lemn, în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripţia: „Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601”.

Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (evocă anul morţii 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este confecţionat din beton armat, placat cu travertin de Ruşchiţa, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate române unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate române, executate din marmură albă de Simeria (la fel ca şi placa mormântului) de către artistul clujean Vasile Rus Batin.

În vecinătatea monumentului a fost construită în anul 2005 Biserica Mihai Vodă, copie după Biserica Mihai Vodă ridicată la Bucureşti de către Mihai Viteazul.

Statuia lui Avram Iancu (1824-1872) este plasată în Piaţa Republicii (centrul Turzii), pe locul unde în trecutul apropiat a fost amplasată Statuia Lupoaicei din Turda (mutată în Piaţa Romană). Inscripţia de pe soclu este: Unicul dar al vieţii mele este să-mi văd naţiunea fericită. A fost ridicată cu ocazia aniversării a 150 ani de la revoluţia de la 1848 şi a fost dezvelită la 25 octombrie 1998, de Ziua Forţelor Armate. Statuia este opera sculptorilor Emil Creţu din Cluj-Napoca şi a lui Aurel Voina din Bucureşti. A fost turnată în bronz la întreprinderea “Metalul” din Cluj-Napoca. Statuia are 3,5 m înălţime.

castru roman turdaCastrul Legiunii V Macedonica este nu doar cel mai important monument arheologic din Turda, ci şi unul din cele mai valoroase din România, aflându-se înscris ca monument pe Lista Monumentelor Istorice din România, categoria monument de interes naţional, poziţia 619, indicativ CJ-I-s-A-07208.  Castrul de la Turda este singurul castru legionar îndelung folosit din România care poate fi cercetat arheologic şi pus în valoare. Suprafaţa castrului este liberă în proporţie de 80-85 % de construcţii moderne (excepţie face, în zona sa centrală, prezenţa rezervoarelor de apă ale oraşului, construite între 1950 -1952 şi 1971), situaţie considerată ca favorabilă pentru cercetarea arheologică a castrului. Din cele 72 castre legionare din Imperiul roman, au fost mai mult ori mai puţin cercetate arheologic cca 25. Conform cercetărilor arheologice de până acum, castrul legionar de la Turda se înscrie printre cele mai intens cercetate din toată lumea romană, cu rezultate notabile pe planul arheologiei româneşti şi europene, recunoscute ca atare (printre altele, cercetarea arheologică a castrului turdean a fost încununată, în anul 2004, cu Premiul pentru arheologie „Emil Condurachi” al Ministerului Culturii şi Cultelor). Rezultatele ştiinţifice, patrimoniale şi culturale se concretizează prin:

a) publicaţii: 5 cărţi, zeci de articole în reviste de specialitate şi în volumele unor congrese internaţionale  din România, Austria, Germania, Italia şi Franţa.

b) îmbogăţirea patrimoniului muzeului turdean. Toate bunurile mobile descoperite în castru au intrat şi intră în colecţiile Muzeului de Istorie Turda. Cea mai mare parte a obiectelor din epoca romană pe care le posedă muzeul provine din săpăturile arheologice din castru.

c) obiectele descoperite în castru au participat la expoziţii internaţionale de arheologie (ultima prezenţă: expozitia Attila und die Hunnen, Muzeul din Speyer – Germania, iunie 2007-ianuarie 2008)

d) prin lucrările de conservare efectuate până în prezent, o parte din construcţiile din castru au devenit vizitabile. S-a publicat în anii din urmă un pliant trilingv şi, cu toate că semnalarea în oraş prin panouri şi indicatoare este necorespunzătoare, iar muzeul turdean este închis de peste 10 ani pentru restaurări şi reabilitări, interesul turiştilor pentru vizitarea castrului sporeşte în fiecare an.

Ca o recunoaştere a importanţei monumentului, a rezervaţiei arheologice, ca şi a rezultatelor cercetărilor, castrul de la Turda a intrat, prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2483/12.12.2006, în rândul celor 10 şantiere arheologice prioritare din România, din cca. 400 de şantiere arheologice, fiind considerat “de importanţă excepţională pentru  istoria şi cultura naţională…” (Ordonanţa 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional).

Castrul roman de la Potaissa, care datează din secolul al II-lea al erei creştine, adăpostea una dintre cele mai vechi săli de sport de pe teritoriul României - vechea palestră a Castrului Legiunii a V-a “Macedonica”. Sala de sport sau palestra avea dimensiuni apropiate de suprafaţa unui teren de fotbal de azi. Era folosită de către legionarii din castrul anticei localităţi Potaissa pentru diferite exerciţii fizice, de la lupte corp la corp, la gimnastică sau la luptă cu gladiumul, spada specifică romanilor. Construcţia era situată în incinta militară în apropierea unui teren unde militarii romani participau la diferite exerciţii, între care aruncatul suliţei. Palestra avea pus la punct un sistem pentru recuperare fizică ce ar putea rivaliza cu cele mai dotate săli de fitness de azi. Lângă palestră era situată şi o termă romană, care era încalzită cu ajutorul unui sistem de podele numit hipocauste, un sistem care îmbina sauna cu bazinul cu apă caldă şi bazinul cu apă rece. Termele şi palestra se află situate lângă comandamentul castrului, lucru care arată importanţa lor.

castru roman turdaPotaissa este recunoscut şi ca important centru de olărit, fiind cunoscut pentru producerea ceramicii de lux de tip terra sigillata, ceramică locală ştampilată ce includea o largă varietate de forme şi culori. Vasele datează în special din secolul III d.Chr., fiind executate din necesitatea de a acoperi cererea de ceramică de lux. Dovada existenţei unor ateliere locale În Dacia romană o reprezintă descoperirea de tipare pentru producerea de terra sigillata atât la Micăsasa, Apulum, Porolissum, Potaissa ocupând locul trei în ierarhia celor mai vestiţi producători din Dacia romană (D.lsac, M. Rusu, C.I. Băluţă, Descoperiri de terra sigillata la Apulum, în Apulum, XVII, 1979, p.226).

Mai mult, una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România ultimilor 20 de ani s-a făcut la Turda. În anul 1996, pe suprafaţa de cercetare a castrului roman al Legiuniii V Macedonica s-a descoperit mormântului, absolut intact, al unei prinţese gepide, căreia arheologii i-au dat numele Francisca. După moartea lui Attila (452), în Dacia se aşează gepizii, un neam germanic, fapt atestat arheologic în zona Transilvaniei. Mormântul prinţesei gepide, conservat foarte bine în timp, a permis păstrarea intactă a hainelor şi bijuteriilor (aur de 24 de carate, în greutate de peste 4 kilograme, rubine şi safire) ale acesteia.

Accesul la Castrul Roman, situat în intravilanul municipiului Turda,  dealul Castrului, se poate realiza pe trei variante:

-acces auto: P-ţa Romană → str. Romană → platoul castrului roman

-acces auto:str. Traian → str.  Ion I. Russo → platoul castrului roman

-acces pietonal: str. Dr. I.Raţiu → str. pictor T. Aman → platoul castrului roman

În schimb, drumurile perimetrale, care asigură accesul la castru, sunt fie doar pietruite, fie în stare avansată de degradare, fie chiar drumuri de pământ, distanţa între fronturile construite (aliniamentele la stradă) nu a fost controlată urbanistic, drept pentru care străzile, mai ales strada I.I.Russo, sunt foarte înguste.

 
Stiri | Institutii | Istorie | Sport | Educatie | Cultura | Religie | Armata | Transilvania

Valid XHTML & CSS | Design by: Vlad Florea